Биографий - А Б В Г Д Е Ж З И К Л М Н О П Р С Т У Ф Х Ц Ч Ш Ы Ю Я

O

dată Vîntul de Nord se lăuda că e mai voinic decît Soarele. Soarele îl auzi şi zise:VÎNTUL ŞI SOARELE
— Uite, vezi călătorul de colo? El o să ne ajute să vedem care e mai puternic dintre noi.
— Bine, se învoi Vîntul. Acuşi mă năpustesc asupra lui şi, cît ai clipi, smulg pelerina de pe el. Şi hai să sufle din răsputeri. Cu cît sufla mai tare, cu atît călătorul se înfăşura mai strîns în pelerină, bombănind că se strică timpul, dar îşi căuta de drum. Vîntul se mînie straşnic, îl semăna cu bobi reci de ploaie amestecaţi cu zăpadă. Blestemînd Vîntul, călătorul îşi vîrî mîinile în mînecile pelerinei şi se încinse cu brîul. Gata, nu mai scot pelerina de pe el!" îşi zise Vîntul. Soarele, văzînd că Vîntul se dă bătut, zîmbi şi ieşi de după nori. El prinse a-i încălzi pe cei de pe Pămînt şi-l mîngîie şi pe călătorul nostru care dîrdîia de frig. Simţind căldura Soarelui, omul se învioră şi-i mulţumi prietenului din cer. Apoi îşi scoase pelerina, o împături şi o legă de şaua sa.
— Ei, vezi? îi zise"blîndul Soare Vîntului supărat. Cu dezmierdări şi bunătate faci mai mult decît cufuria.


Constantin Uşinski

Go to top